În cadrul unui interviu acordat portalului TRIBUNA, Ruxanda Glavan, deputat al Platformei Parlamentare „Pentru Moldova”, fost ministru al Sănătăţii, a vorbit despre situaţia epidemiologică din țară, accesul la servicii medicale în pandemie, vaccinarea populaţiei, despre restricții și eventuale alegeri anticipate.

T.: Doamna Glavan, cum catalogați situația epidemiologică din țara noastră în prezent?

Ruxanda Glavan: Cifrele care ne sunt prezentate zilnic de către Ministerul Sănătății, prin care observăm o scădere a numărului de persoane infectate, sunt îmbucurătoare. Tendința de descreștere indică faptul că, complexitatea măsurilor întreprinse în ultima perioadă începe să dea roade. Și aici mă refer și la decizia de a trece la școala online, din luna martie, la restricțiile parțiale impuse de autorități, dar și suprapunerea cu începutul vaccinării populației.

T.: Având în vedere cele mai recente cifre, considerați că e cazul să ne relaxăm sau…?

R.G.: Semnalele sunt bune, dar cu siguranță încă nu este momentul de relaxat pentru că procentul de vaccinare al populației rămâne a fi mic, iar gradul de vigilenţă al populației ar putea să scadă, având în vedere aceste cifre, lucru care nu trebuie admis sub nicio formă. Totodată, ținând cont și de perioada pascală în care intrăm, precum și de vacanța copiilor, ne așteptăm ca numărul contactelor personale în rândul membrilor familiilor sau comunităților va crește, și există riscul că am putea reveni la cifrele de la începutul lunii martie.

T.: Vedem că unii, inclusiv parlamentari, contestă introducerea stării de urgență. Cât de necesar a fost acest pas, având în vedere că unii spun că nu a venit cu un pachet de acțiuni, de restricții? Și care sunt șansele ca perioada de stare de urgență să fie scurtată… sau din contra?

R.G.: Spre regret, mulți au manipulat cu introducerea stării de urgență prin care încercau să mute logica acesteia, strict la situația de „lockdown”. În general, s-a speculat mult, inclusiv cu acest termen, care de fapt nici nu există în legislația Republicii Moldova. Trebuie să diferențiem clar că restricțiile epidemiologice nu sunt neapărat legate de starea de urgență, care a fost introdusă de Parlament. Guvernul interimar venise cu propunerea de a institui starea de urgență, exact așa cum a cerut acest lucru și Președinția la mijlocul lunii martie, și această cerință a fost înaintată nu doar din raționamente legate de restricțiile epidemice, dar din cauza blocajelor juridice în care s-a pomenit Guvernul interimar. Vreau să reamintesc faptul că un guvern interimar nu poate veni cu inițiative de a schimba anumite legi, iar Parlamentul nu poate vota legi ce țin de cheltuieli fără avizul unui Guvern plenipotențiar, respectiv prin instalarea situației de urgență, s-a asigurat „de jure” inclusiv posibilitatea legală de a oferi compensații, ajutoare, extinderi ale termenelor de judecată sau de plată a anumitor impozite, amnistia penalităților sau amenzilor.

T.: Cum apreciați atmosfera în societate, acum fiind la peste un an de la primul caz oficial în țara noastră, cu procesul de vaccinare demarat?

R.G.: Este mai bine decât a fost la începutul pandemiei, în sens că nu mai persistă acea tensiune și frică în societate. A existat la începutul pandemiei o reticență față de măsurile epidemice. Pe de o parte, oamenii psihologic nu erau pregătiți pentru această situație excepțională în sănătate publică, pe de altă parte, au existat multe informații false despre virusul COVID-19 și vaccinul împotriva infecției. Între timp, oamenii au început să aibă acces la informații veridice despre ce este acest virus, impactul asupra sănătății, tratamente, prevenire, au trecut mulți prin experiența COVID-19. Acest fapt i-a ajutat să nu mai creadă în conspirații, să găsească răspuns la multe întrebări și i-a responsabilizat. Accesul la vaccinul împotriva infecției readuce speranța că pandemia va fi depășită în viitorul apropiat și că vom reveni la viața obișnuită, de până la apariția și răspândirea virusului. Observ că tot mai multă lume privește rațional la situația dificilă prin care trecem, încearcă să se adapteze circumstanțelor și să ajute autoritățile și lucrătorii medicali, prin adoptarea unui comportament responsabil, să combată pandemia.

T.: Se atestă o destul de mare rezistență în privința vaccinării, mulți așa și nu cred că virusul există… E vorba de probleme de comunicare sau de alt gen?

R.G.: În ultimii câțiva ani, nu doar la noi în țară, dar în întreaga lume, tot mai mulți au început să conteste eficacitatea vaccinurilor. Tendința respectivă este rezultatul campaniilor anti-vaccinare agresiv promovate în mediul on-line o perioadă îndelungată. Aceste acțiuni au avut succes, deoarece nu au primit imediat o replică dură din partea statelor. Rata persoanelor vaccinate a crescut în ultimul deceniu, iar autoritățile nu s-au așteptat că informațiile false diseminate pe internet vor umbri rezultatele obținute de-a lungul deceniilor și vor compromite vaccinurile. În aceste condiții, reticența față de vaccinul împotriva COVID-19 este firească, mai ales că este un vaccin nou. Or, din toate timpurile, oamenii au fost rezervați față de tot ce este nou și necunoscut. Soluția este ca autoritățile să informeze constant populația despre beneficiile imunizării, riscurile nevaccinării, să combată miturile vaccinării. Și aceasta trebuie să fie o acțiune permanentă, nu doar pe timp de pandemie sau în perioada în care ne bucurăm de o rată înaltă a vaccinării. De asemenea, toate autoritățile statului, centrale și locale, trebuie să coopereze pentru a informa corect cetățenii și să-i convingă de faptul că vaccinurile sunt sigure și salvează vieți.

T.: Dumneavoastră, dacă ați fi fost în această perioadă ministru al Sănătății, ce măsuri ați fi întreprins în lupta cu pandemia?

R.G.: În toată această perioadă am încercat să contribui și să ajut autoritățile și nu o singură dată am venit cu propuneri de îmbunătățire a răspunsului sistemic în gestionarea crizei pandemice, dar din păcate de prea puține ori am fost auzită. Încă în luna iunie a anului 2020 am propus un plan de obiective strategice, care a fost elaborat de mine în consultare cu mai mulți specialiști, oameni cu experiență și profesori universitari. Acele măsuri prevedeau concentrarea eforturilor pe câteva domenii: testare, monitorizare contacte, carantinare eficientă, acces la medicaţie si investigaţii gratuite. Sporirea capacității de testare a populației era posibilă încă în vara lui 2020, inclusiv prin atragerea sectorului privat, care avea deja destule capacități și dacă ar fi fost finanțați de la stat, nu am fi pus oamenii să scoată de atâtea ori bani din buzunar pentru testare. O altă măsură care era şi rămâne necesară, este îmbunătățirea trasabilității persoanelor contacte ale unui bolnav de COVID-19, și asigurarea unei carantinări eficiente, de exemplu monitorizarea prin aplicații instalate pe telefoane mobile. Nu mai spun de elementul de bază al sarcinii Ministerului de Resort: asigurarea oamenilor cu medicamente gratuite și acces la investigații medicale, lucru care nici astăzi nu este pe deplin rezolvat. Iar acum, după mai bine de un an de la debutul pandemiei, este evident că este nevoie maximă de servicii medicale pentru recuperare și reabilitare post COVID, şi oferirea acestora trebuie setată ca una dintre sarcinile prioritare pentru următoarea perioadă.

T.: Sunteți autoarea și co-autoarea mai multor proiecte de vizează domeniul sănătății, domeniul medical. Care sunt cele mai mari lipsuri, probleme, la moment în sistemul medical? Și ce măsuri ar trebui întreprinse în mod prioritar?

R.G.: Am mai multe inițiative înregistrate în curs de examinare sau deja adoptate ce țin de domeniul medical, totodată sunt și președinta a două comisii parlamentare importante care și-au asumat sarcina de a elabora primul cod al sănătății al Republicii Moldova, dar și strategia de securitate farmaceutică pentru următorii 10 ani. Sunt două documente strategice de căpătâi pentru a reorganiza interacțiunea părților componente ale sistemului de sănătate dar și a defini rolul central al pacientului în toată această ecuație. Nevoile pacientului trebuie să fie punctul de pornire atunci când este gândită organizarea în general a sistemului de sănătate. Este o muncă complexă în echipă și care va dura ceva timp. Dacă ne referim la prioritățile pentru următoarea perioadă, din punctul meu de vedere, trebuie rezolvată de urgență problema accesului la tratamente și investigații pentru bolnavii de COVID, dar și vaccinarea populației.

T.: Care e situația la moment privind accesul cetățenilor la servicii medicale, mă refer aici și la cele care nu sunt legate de COVID, și medicamente în pandemie?

R.G.: Toți cetățenii au în continuare acces la servicii medicale și medicamente. Ca și în anii precedenți, au fost alocate surse financiare suficiente pentru prevenirea și tratamentul bolilor cronice și transmisibile, asigurarea țării cu medicamente. Problema este că lucrătorii medicali sunt foarte aglomerați, și așa cum COVID-19 este o infecție cu risc major pentru viața oamenilor, prioritate se oferă bolnavilor COVID-19. Dar asta nu înseamnă că ceilalți bolnavi sunt ignorați. Toți pacienții au acces la asistența medicală necesară și medicamente compensate. Cei care necesită spitalizare, sunt internați. Se întâmplă, probabil, cazuri când trebuie să aștepte câteva zile, dacă nu este o urgență, însă nu este o regulă generală. E adevărat, sunt tratamente mai dificil de realizat în această perioadă, cum ar fi operațiile de transplant, dar asta exclusiv din cauza infecției COVID-19. Dacă donatorul viu sau în moarte cerebrală este infectat, inclusiv de COVID-19, atunci țesuturile sau organele nu pot fi transplantate. Din păcate, e o problemă care afectează pacienții din întreaga lume.

T.: În opinia Dvs., care sunt perspectivele ca țara noastră să fie asigurată cu vaccin suficient în timpul cel mai apropiat posibil?

R.G.: Republica Moldova beneficiază deja de donații de vaccinuri atât prin intermediul platformei Covax, cât și de donații directe din partea mai multor țări, lucru pentru care trebuie să le fim recunoscători decidenților de acolo. Totodată, înțeleg că Ministerul poate deja face uz de instrumentul său de achiziție prin intermediul platformei Covax, dar și a inițiat deja achiziția directă din China. Înțelegerea mea este că, deși e complicat, nu este imposibil, și cred că atingerea obiectivului de a vaccina cel puțin 50% din populație, către finele anului 2021, este mai mult decât posibil. Aș atrage atenția în același timp campaniilor publice pro-vaccinare pentru a îndemna cetățenii să se vaccineze. Momentan aceste campanii încă sunt ineficiente, extrem de vagi, şi am temerea că vom ajunge zile, când vom avea vaccinuri suficiente, dar populația pur și simplu le va refuza, pentru că așa și nu a fost înțeles rostul lor.

T.: Dvs. vă vaccinați? Aveți preferințe la capitolul vaccin?

R.G.: Evident că mă voi vaccina împotriva COVID-19, imediat ce voi avea acces la acest vaccin. Sunt medic de profesie și am încredere în realizările medicinii. Tot ce s-a reușit până în prezent, fie că vorbim de vaccinuri sau medicamente, a fost spre binele oamenilor, iar despre asta vorbesc statisticile. Am depășit epidemii grave grație vaccinurilor și tratamentelor moderne. Am fost și rămân pro-vaccinare. Toate vaccinurile împotriva COVID-19 sunt eficiente, pentru că au fost dezvoltate de țări și companii autorizate de OMS. Ca urmare, mă voi vaccina cu acel tip de vaccin la care voi avea acces.

T.: Au fost alegeri în 2020, în pandemie… acum se discută despre un nou scrutin. Ce credeți despre desfășurarea alegerilor parlamentare în acest an? Ce riscuri vedeți?

R.G.: În opinia mea, pe timp de pandemie, trebuie să fie prioritară sănătatea populației. Clasa politică trebuie să coopereze pentru a asigura accesul tuturor cetățenilor la vaccinuri, medicamente, dispozitive medicale necesare. Orice scrutin înseamnă costuri suplimentare, or Republica Moldova și așa face faţă greu cheltuielilor revendicate de pandemie. Consider că, alegerile parlamentate anticipate nu reprezintă o urgenţă. Nu mi se pare corect faţă de cetățeni ca banii publici să fie cheltuiţi pentru alegeri, când sistemul de sănătate este în criză. Evident, dacă scrutinul va fi organizat cu respectarea strictă a tuturor normelor epidemiologice, riscul de răspândire a infecției poate va fi mai mic, dar rămâne deschisă întrebarea cât de corecte vor fi aceste alegeri, dacă mulţi de frica virusului vor alege să stea acasă. Dar cine poate garanta astăzi că lucrurile se vor desfășura întocmai cum ne imaginăm?! Aşadar, nu trebuie să ne aventurăm în alegeri în această perioadă, dar să utilizăm toate resursele necesare, inclusiv cele financiare, pentru a ajuta sistemul de sănătate să facă față pandemiei şi să ajungem la o populaţie de 50-70% să fie vaccinată, lucru care cred că este realizabil până la finele acestui an.

T.: Vă mulţumim!

Cristina Tomac

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.