Deputata Ruxanda Glavan spune la Europa Liberă că există premise ca restricțiile să fie mai dure, de vreme ce s-a depășit bariera de 1000-1500 de cazuri noi de COVID-19 pe zi.

 

Ea reamintește că anticipase din august această evoluție. „Iată că, de câteva săptămâni încoace, acestea nu mai sunt prognoze, ci realități triste cu care ne confruntăm. Eu încă mai aștept ziua când în Moldova se va începe testarea gratuită a populației, iar cei de acasă vor primi acces la medicamente și investigații gratuite” a mai declarat Ruxanda Glavan în interviu.

Europa Liberă: Bilanțul persoanelor infectate cu noul coronavirus a depășit suta de mii, peste 10 mii de lucrători medicali au fost diagnosticați cu COVID-19 până astăzi și numărul de decese a ajuns la peste 2200. Cum descrieți acest tablou?

Ruxanda Glavan: „Dacă ținem minte bine, în luna august am avut exact aici la Dvs. discuții la subiectul pandemiei și, cu regret, ceea ce am prognozat și am intuit atunci în baza acțiunilor care se întreprindeau, iată, s-a adeverit. Spuneam atunci că o să ajungem în toamnă că o să avem peste 1500 de cazuri pe zi și le avem; spuneam că, dacă nu se schimbă conceptual și rapid modul și abordarea autorităților față de procedura de testare atât a cadrelor medicale, cât și a populației în general, vom ajunge la o explozie, lucru care s-a întâmplat. Atunci spuneam și am făcut și un plan de obiective strategice pe care l-am consultat cu toți profesorii în epidemiologie și în virusologie pe care îi cunosc eu și care sunt minți luminate ale acestei țări.

Toți spuneau ceea ce în voce tare repeta Organizația Mondială a Sănătății – testați, testați, testați! Nu s-a întâmplat acest lucru. În plus, măsurile restrictive care erau impuse într-un fel populației nu au fost eficiente, pentru că populația se uita ce fac șefii, nu ce spun cei mai mari ai țării și am ajuns în această situație. Pentru mine personal este o dramă, pentru că eu vin dintr-o familie de doctori, eu am fost ministru al sănătății, eu am cercul meu de prieteni, de cunoștințe, de oameni cu care comunic zilnic, ei sunt din rândul doctorilor. Și toți mă sună, îmi scriu și îmi cer același lucru: faceți ceva, testați-ne masiv și oferiți tratamente gratuite pentru pacienții care sunt la domiciliu!

Europa Liberă: Dar, în opinia Dvs., câte persoane ar trebui să fie testate zilnic?

Ruxanda Glavan: „Există câteva strategii, nu există o formulă ideală care poate fi luată dintr-o parte și pusă în alta, dar, cel puțin la etapa la care noi am ajuns, eu consider că testarea în masă a populației este singura soluție care ne poate ajuta să-i depistăm masiv pe cei care astăzi sunt asimptomatici și se plimbă liber. Ați văzut, foarte simplu, un copil de clasa a VII-a care a învățat matematică înțelege că, dacă testezi 3.000 și găsești 1.500 de cazuri pozitive, înseamnă că, dacă testezi 30.000, găsești 15.000 de cazuri pozitive. Noi nici până astăzi nu avem testarea obligatorie a contacților, a membrilor familiilor, acolo unde există un bolnav pozitiv.”

Europa Liberă: Și lucrul acesta nu se face de atâta că e foarte costisitor sau că nu există o strategie bine pusă la punct în Republică Moldova?

Ruxanda Glavan: „Eu nu cred că problema sunt costurile, pentru că ministerul a anunțat că a cumpărat sau intenționează să cumpere încă 300.000 de teste, ceea ce înseamnă că, teoretic, nu mai au problema resurselor financiare. Probabil e vorba de abordări, eu nu știu cine îi consiliază, eu nu știu care ar fi motivația lor, în vară consideram că nu vor să o facă, pentru că nu vor să inducă panică și că lasă lucrurile din punct de vedere politic să le poată gestiona în caz dacă vor avea nevoie să joace cu ele. Acum alegerile au trecut, acum lucrurile trebuie să revină în albia profesionalismului și să recunoască că, odată ce cumpără cele 300.000 de teste, atunci trebuie să existe o strategie națională de testare a populației, obligatorie testare a tuturor cadrelor medicale care, iată, și până astăzi fie se tratează din bani proprii, fie o fac la discreția angajatorilor. Dar nu toate instituțiile spitalicești au laborator propriu și pot să face această testare.”

Europa Liberă: Directorul Centrului COVID-19 Chișinău, Oleg Crudu, a bătut alarma și a spus franc că spitalele antrenate în lupta cu noul coronavirus sunt la limită. Asta înseamnă că paturi aproape că nu mai există și lucrul acesta îl recunosc și autoritățile. Ce urmează?

Ruxanda Glavan: „Din păcate, s-ar putea să asistăm la acel colaps despre care vorbim încă din vară. Or, autoritățile au greșit atunci când au mers pe deschiderea numărului suplimentar de paturi, fără a interveni la începutul procesului și lanțului, fără a oferi testare și fără a oferi…”

Europa Liberă: E pierdută acea perioadă, acum ce urmează?

Ruxanda Glavan: „Dna Valentina, nu e pierdut nimic. Testarea masivă poate fi și trebuie începută inclusiv la această etapă a epidemiei – unu. Și doi – noi avem tot mai mulți pacienți care se tratează la domiciliu și medicii spun că numărul persoanelor cu complicații în urma tratamentului la domiciliu crește și, respectiv, la spital ei vin deja cu forme grave și costurile pentru sistemul de sănătate sunt mult mai mari decât pentru cei care s-au internat de la bun început. Primul lucru care trebuie făcut pe lângă testarea tuturor contacților este corectarea protocoalelor și oferirea tratamentelor gratuite. Eu am fost în situația când m-am îmbolnăvit, am avut cu ce să încep tratamentul, fiindcă eu m-am pregătit cumva din timp și tot nu erau toate cumpărate. Am rude, am prieteni care sunt în situația în care fie nu găsesc medicamente, alții nu au bani, pur și simplu, pentru că același anticoagulant în formă tabletată la o doză de 20 mg costă peste 1.000 de lei cutia. Sunt lucruri despre care am vorbit, vorbesc și voi cere în continuare ca guvernul să reacționeze.”

Europa Liberă: Și atunci, cât de eficient poate fi tratamentul la domiciliu dacă lumea nu are bani să-și procure cele necesare?

Ruxanda Glavan: „Exact despre asta vă spuneam. Am avut și o inițiativă legislativă și voi continua să insist pe ea, deși din punctul de vedere al cadrului normativ, ministerul astăzi are toate pârghiile la nivel de minister, de companie de asigurări să revizuiască lista de medicamente compensate, să includă în acea listă toate medicamentele care merg pentru tratamentul pacienților cu forme, ei spun cu forme ușoare, dar să știți că, din câte am reușit eu să analizez, foarte mulți care se tratează la domiciliu fac forme medii. Ei au nevoie și de alte medicamente decât apă de mare sau un simplu antiviral.”

Europa Liberă: Salvator va fi vaccinul anti-COVID, dacă apare. Cel puțin, Republica Moldova pare că va beneficia de acest vaccin anti-COVID, pentru că și Bruxelles-ul a spus că este gata să ajute statele din imediata vecinătate, și pe bilateral se poartă discuții. Și, cel mai probabil, aceste negocieri ar putea să dea rezultate, dar el nu va veni mâine-poimâine.

Ruxanda Glavan: „El nu va veni mâine-poimâine, el nu va veni în cantități suficiente pentru a vaccina toată populația…”

Europa Liberă: Două sute de mii va fi prima partidă, așa am înțeles.

Ruxanda Glavan: „Să dea Domnul să fie două sute de mii, dar oricum vaccinați vor trebui să fie cei care sunt în prima linie – medicii care încă nu au anticorpi, toți cei care sunt încadrați în sistemul bugetar, învățătorii, toți cei care ar trebui să rămână la locul de muncă și să-i protejăm să nu se îmbolnăvească. Pe de altă parte, tare mă tem că s-ar putea să ne trezim cu reticența moldovenilor împotriva vaccinării. Noi știm că există mișcări care promovează ideea ca să nu fie vaccinată nici populația, nici copiii. Eu de multe ori am văzut replici de genul: dacă vreți testare, să nu fie obligatorie, că eu nu vreau să mă testez; dacă vreți vaccinare, să nu fie obligatorie, că eu nu vreau să mă vaccinez. Mi-e teamă că putem ajunge în această situație, dar sper că autoritățile și persoanele publice vor reuși să transmită mesaje pentru oameni ca ei să înțeleagă că asta este singura cale și dacă eu aș fi avut posibilitate, de fapt, eu spre asta am tins, m-am protejat atât cât am putut ca să nu mă îmbolnăvesc până vine vaccinul. Nu a fost să fie. Acum încerc să mă păstrez sănătoasă având anticorpi și sperând că atunci când ei vor scădea, voi ajunge să am un vaccin.”

Europa Liberă: Ceea ce observăm noi e că este o competiție acerbă – țara care va produce vaccinul, țara care va fi acceptată să fie inclusă în lista statelor care pot furniza acest vaccin anti-COVID. Contează de unde vine vaccinul  din Est, din Vest? Se discută foarte mult și la acest subiect.

Ruxanda Glavan: „Păcat că acest subiect este politizat și nu este politizat doar în Republica Moldova. Eu văd pe mapamond că se discută foarte mult, dacă țara de origine este X sau Y, atunci credem în el sau nu credem. Eu care am studii în domeniu, care sunt obișnuită să fac analize după date, după rezultate științifice și după studii clinice, pot să vă spun că singurul lucru care contează este să existe o certificare internațională calitativă care să demonstreze eficiența și inofensivitatea acestui vaccin. Pentru mine personal nu contează de unde el vine. Dacă se parcurge toată calea legală și am siguranța că a trecut toate testările și certificarea, repet, internațională, nu doar cea domestică, care poate fi politizată, va fi prezentă, atunci chiar nu contează cine este țara producătoare.”

Europa Liberă: Dacă va fi pus în vânzare, va fi la un preț iarăși nu pe potriva buzunarului pe care îl au mulți cetățeni din Republica Moldova.

Ruxanda Glavan: „Eu nu cred că se va ajunge în următorii ani disponibilitatea vaccinului ca să fie pus în vânzare, în primul rând; în al doilea rând, având în vedere gravitatea situației, repercusiunile pentru sistemul de sănătate și economie este obligatoriu ca statul, guvernul să asigure gratuit toată populația ori de câte ori va avea nevoie. Eu am văzut intenția guvernului Japoniei care a spus că toată populația va beneficia de 3 doze gratuite.”

Europa Liberă: Dar cunoașteți că acolo dezvoltarea economică arată altfel decât în Republica Moldova?

Ruxanda Glavan: „Știu, dar asta nu înseamnă că guvernul nostru trebuie neapărat să cheltuiască sau să scoată toți banii pentru toate vaccinurile. Există în continuare proceduri prin care țările mai sărace pot depune cereri pentru a adera la diferite organisme internaționale, fie de achiziții mai mari pentru a obține un preț mai mic, fie beneficiază de donații.”

Europa Liberă: Cel mai probabil, lucrul acesta o să-l discutați și în parlament atunci când o să vină proiectul Legii bugetului și proiectul politicii bugetarfiscale și o să luați în calcul că trebuie alocate mai multe finanțe pentru ocrotirea sănătății?

Ruxanda Glavan: „Bineînțeles. Și vreau să vă spun că pentru săptămâna viitoare, pentru ziua de miercuri, în cadrul Comisiei protecție socială, sănătate și familie noi am insistat să fie invitat guvernul, reprezentanții Ministerului Sănătății să ne explice clar la ce etapă sunt cu cereri, dacă este nevoie de sume suplimentare tocmai pentru a ne pregăti eficient pentru eventuala votare a bugetului.”

Europa Liberă: Din câte am înțeles, cabinetul de miniștri este gata să majoreze suma de bani pentru ocrotirea sănătății, problema e de unde identifică acești bani, pentru că unii se întreabă – poliția de asigurare rămâne la același preț, de unde se adună bani?

Ruxanda Glavan: „Eu am ridicat subiectul finanțării de la bugetul de stat în conturile Companiei de Asigurări în Medicină nu o singură dată. Astăzi se păstrează discrepanță, cei care sunt angajați, cum suntem noi cu Dvs., plătesc o anumită cotă procentuală din venit și, în medie, fiecare din acești oameni plătește cam 5.000 de lei pe an. Cei care sunt fără poliță de asigurare plătesc declarativ 4.056 de lei, dar dacă o fac până la 31 martie și mai dețin și terenuri agricole, ei plătesc, de fapt, 1.000 de lei sau 2.000 și ceva. Este o discriminare și o nedreptate, iar partea cea mai tristă și mai discriminatorie în această situație este că guvernul pentru cei 1.700.000 de oameni – pensionari, persoane cu dizabilități, copii până la 18 ani pe care guvernul îi asigură – plătește în contul Companiei de Asigurări nu 5.000 de lei, nu 4.056, dar mai puțin de 1.200 de lei pentru fiecare persoană. Răspunsul la întrebarea: de unde să luăm bani? – Din bugetul de stat, corectând formula de transferuri în așa mod încât pentru fiecare pacient care este asigurat de guvern să fie plătită exact aceeași sumă sau cât mai aproape de suma pe care o plătim noi cu Dvs.”

Europa Liberă: Și credeți că se va face acest lucru?

Ruxanda Glavan: „Acest lucru deja s-a făcut, pentru că guvernul a demonstrat că, odată cu majorarea salariilor pe care a făcut-o gradual în septembrie 2020, pe care trebuie să o prognozeze începând cu ianuarie 2021 și iunie 2021, asta înseamnă 3-4 miliarde de lei. I-au găsit, i-au subvenționat Companiei de Asigurări, iar Compania de Asigurări îi subvenționează pentru salariile medicilor. Deci, bani sunt, ceea ce vă spuneam eu, trebuie resetate prioritățile. Ministerul Finanțelor trebuie să înceteze să vadă sistemul de sănătate, medicii ca o cheltuială. Asta este o investiție și pandemia a demonstrat acest lucru.”

Europa Liberă: Moral, medicii mai rezistă? Personalul medical, în general, mai are puteri să reziste?

Ruxanda Glavan: „Eu, practic, zilnic discut cu ei și ei sunt la limita puterilor. Sunt foarte mulți care deja s-au îmbolnăvit, sunt alții care pur și simplu nu mai au puteri să lase mâinile în jos, ei merg la lucru ca roboții; ei își fac datoria ca roboții; ei se duc acasă ca roboții… Și cifrele astea durează pentru ei de ani de zile. În același timp, crește gradul de nemulțumire al lor. Chiar dacă li s-au majorat un pic salariile, oamenii oricum rămân cu sentimentul că ei sunt singuri în fața acestei lupte. Vreau să vă spun că tot mai mulți medici sunt supărați pe faptul că oamenii așa și nu înțeleg că boala este o povară mare și este cu complicații. Și în toate discuțiile pe care le am, ei transmit mesajele: ce să facem ca să educăm populația să devină responsabilă?

Europa Liberă: Adică e multă iresponsabilitate și neglijență din partea cetățeanului? Poate nu a fost un mesaj atât de mobilizator din partea celor care conduc Republica Moldova?

Ruxanda Glavan: „Sunt de acord cu Dvs. Noi am vorbit atunci în vară când, de fapt, discutam același subiect și vă spuneam că sentimentul meu este că nu a existat o campanie clară de comunicare. Aduceți-vă aminte: ba purtați mască, ba nu purtați; unora li se punea amendă de 20 mii de lei pentru că nu poartă mască, pe când autoritățile mergeau la cumpărături fără mască. După care, atunci când s-a ajuns la etapa că masca a devenit obligatorie în municipiul Chișinău, revenim la întrebarea: De unde să ia un pensionar bani ca să-și cumpere și să-și schimbe masca la fiecare 3-4 ore? De unde să-i ia o familie tânără care are cheltuieli cu copiii , care nu a muncit o perioadă, căreia i-au scăzut veniturile?”

Europa Liberă: Și ce propuneți?

Ruxanda Glavan: „Eu personal am înregistrat un proiect de lege prin care am propus ca, odată cu introducerea măsurilor restrictive obligatorii, guvernul să identifice resurse și să ofere posibilitatea păturilor vulnerabile să le primească gratuit. În toată Europa deja există acest mecanism, în Cehia prin poștă câte 10 măști pe săptămână le sunt trimise pensionarilor acasă, în mai multe țări europene este același lucru. Da, nici cele mai bogate țări nu reușesc să ofere totul, tuturor și gratuit, dar, evaluând riscul și profilul cetățeanului vulnerabil, mai ales că aceste lucruri sunt cunoscute de guvern, se putea de intervenit. Și mai am o întrebare la care așa și nu am primit răspuns. A fost odată un ajutor de 200 milioane de euro din partea Uniunii Europene cu destinația: lupta și măsuri anti-COVID în Republica Moldova. Altă dată a fost un ajutor, dacă nu greșesc, de 80 de milioane de euro. Deci, aproape 300 de milioane de euro, asta înseamnă cam 6 miliarde de lei, bani care au intrat în țară în ultima perioadă. Unde sunt acești bani? Din ei s-au plătit salariile majorate pentru medici? Bine! Și cu restul banilor ce s-a întâmplat – au fost folosiți pentru sistemul de sănătate, pentru măsuri anti-COVID sau au fost duși în proiecte electorale, pe „drumuri bune” ș.a.m.d.? Eu astăzi încă nu am acest răspuns, poate există un raport public undeva, o să-l caut, dar dacă nu, voi insista…”

Europa Liberă: Puteți face o interpelare ca să vi se explice totuși cum au fost gestionați acei bani veniți din exterior cu destinație anti-COVD.

Ruxanda Glavan: „Exact! Aceasta este intenția mea inclusiv în urma audierilor care urmează la guvern pentru procurarea vaccinului anti-COVID.”

Europa Liberă: În altă ordine de idei, să discutăm totuși dacă acest parlament are o viață lungă sau mai scurtă, pentru că majoritatea deputaților se pare că acum discută despre declanșarea alegerilor parlamentare anticipate și cum se poate de ajuns la un scrutin parlamentar anticipat. Dvs. ce ziceți? Dar pentru început să ne explicați foarte clar: Platforma „Pentru Moldova” și fracțiunea Partidului „Șor” sunt o singură entitate?

Ruxanda Glavan: „Noi suntem o singură entitate din punct de vedere parlamentar. Noi nu am aderat la fracțiunea Partidului „Șor”, noi nu am interferat cu această fracțiune și noi nu facem parte din niciun partid politic. Acest lucru vreau să fie foarte clar. Or, eu am luat anumite decizii personale pentru mine de a părăsi echipe politice tocmai pentru că nu mai vreau să mă regăsesc în anumite conjuncturi partinice, când, din păcate, șefii mai consideră că membrii de partid trebuie doar să ridice mâna și să accepte opiniile lor, atunci când, dacă ai altă opinie ești marginalizat sau se includ alte mecanisme în partide care, de fapt, încearcă să te elimine.

Eu mi-am învățat câteva lecții, de aceea acest lucru nu mi-l doresc și acest lucru nu se va întâmpla. Totodată, vreau să aduc câteva lucruri pe masă: Platforma „Pentru Moldova” este doar o uniune a unor deputați, noi nu vrem să facem coaliție, noi nu negociem cu nimeni nici pe stânga, nici pe dreapta. Dimpotrivă, noi am zis așa: fiecare din membrii acestei platforme să-și prezinte care-i sunt proiectele lui cele mai importante pentru el. Dacă există consens, atunci le prezentăm din partea platformei și căutăm voturi în parlament. Atât! Noi nu negociem cu nimeni, eu nu-mi doresc nicio altă perspectivă politică și eu consider franc că acest parlament nu are sorți de izbândă.”

Europa Liberă: Adică nu ar putea să fie oficializată o coaliție majoritară?

Ruxanda Glavan: „Eu nu o văd. Astăzi, eu nu o văd.”

Europa Liberă: Și nici tacit nu s-ar putea ajunge la o înțelegere ca să se găsească suficiente voturi pentru a se vota o lege sau alta?

Ruxanda Glavan: „Care este scopul?”

Europa Liberă: Păi vă întreb, nu știu.

Ruxanda Glavan: „Eu am văzut multe speculații, eu am văzut atunci când am plecat din „Pro Moldova” că existau deja oameni care foarte ferm spuneau că acest lucru se întâmplă, pentru că cineva trage sfori și că va fi o alianță. Eu aș vrea să-i întreb acum, astăzi: unde este acea alianță despre care au spus? Ori acest lucru a fost rodul imaginației lor, ori au fost bazate pe niște bârfe prezentate de cineva ca un scenariu foarte bine pus la punct. Vreau să vă spun că, din perspectiva mea, eu nu văd astăzi o coaliție nici pe stânga și, din păcate, nici pe dreapta. Și vă spun de ce. În primul rând, scopurile celor care astăzi sunt în parlament sunt diferite. Cineva își dorește cu tot dinadinsul să declanșeze alegeri anticipate, pentru că crede că pe un anumit val poate lua mai multe voturi; cineva își dorește cu tot dinadinsul să creeze pretinse coaliții, chiar dacă nu va face parte din ele, numai să nu existe aceste alegeri anticipate, pentru că ratingurile arată că ei vor rămâne în afara parlamentului. Unii își doresc alegeri anticipate în februarie, ca să prindă valul, alții și le doresc în toamnă, ca poate să reușească să mai ia niște puncte. Eu personal îmi doresc ca acest parlament să lucreze atât timp cât noi nu punem țara pe butuci la propriu, cât se votează Legea bugetului, politica bugetar-fiscală, se stabilizează anumite lucruri, după care, în viziunea mea, guvernul trebuie să-și dea demisia și în primăvară, când ieșim din criza în care țara s-a pomenit, sperăm că ieșim, atunci să fie declanșate aceste alegeri.”

Europa Liberă: Dl Chicu, aici, pe platoul Europei Libere, a spus că el nu-și va prezenta demisia din proprie dorință, el lasă la discreția aleșilor poporului să decidă ei ce trebuie să se întâmple în continuare.

Ruxanda Glavan: „Eu nu sunt jurist, dar am văzut toate alegațiile publice ale celor care știu dreptul constituțional – fie dânsul își dă demisia, fie va fi înlăturat acest guvern printr-o moțiune de cenzură. Eu înțeleg că o altă cale decât alegeri anticipate nu există și eu o susțin. Resetarea clasei politice trebuie să aibă loc și, prin prisma viziunii mele, ea trebuie să aibă loc în primul rând pentru a legifera oamenii care în continuare vor fi deputați în viitorul parlament. De ce acest parlament nu are sorți de izbândă? Pentru că s-au făcut foarte multe greșeli, politic vorbind. Eu nu o să aduc aminte cum un partid făcea contracte cu poporul că nu va face coaliție cu PSRM, după care a făcut; apoi PSRM spunea că nu va face coaliție cu PD, dar a făcut-o; după care PD a fost până mai alaltăieri la guvernare cu ei și acum iese și îi critică. Deci, practic, toți care sunt în acest parlament au recurs la lucruri prin care și-au înșelat într-un mod sau altul electoratul.”

Europa Liberă: Dar gradul de neîncredere a cetățeanului în actualul parlament a crescut și mai crește după ce se aude despre traseismul politic?

Ruxanda Glavan: „Da, eu vreau să fac anumite precizări la acest lucru. Pentru mine, mandatul pe care îl am nu este al partidului, este mandatul meu, eu am muncit 30 de zile în campania electorală din 2019 în văzul tuturor, dar până atunci au mai existat și multe alte lucruri de pregătire, am muncit de dimineață până seara. Când am fost în campanie, chiar dacă am intrat în parlament, apropo, nu din prima, vreau să vă aduc aminte, eu am fost a 17-a pe listă, a fost un mandat pe care eu consider că oamenii mi l-au dat inclusiv mie, nu doar partidului din care eu am făcut parte.

Doi – ce înseamnă traseism politic? Chiar recent am văzut că s-a declarat că un primar a aderat la un anumit partid, standardele duble, când dacă ne place partidul la care a aderat primarul îl lăudăm și îl felicităm, dar dacă nu ne place partidul de la care a plecat un deputat sau un primar, atunci îl numim corupt politic, traseist ș.a.m.d. V-am spus motivele mele personale, eu m-am dezamăgit în structuri de partid și nu mă mai regăsesc în nicio formulă partinică. Cel puțin pentru moment, pentru mine acest subiect este încheiat.”

Europa Liberă: Dar în următorul parlament vă regăsiți?

Ruxanda Glavan: „Dar ce vă face să credeți că pentru mine funcția de deputat e un scop în sine?”

Europa Liberă: Vă întreb...

Ruxanda Glavan: „Păi, haideți să analizăm un pic istoricul vieții mele în funcții publice. Din 2015 până în 2017, eu am fost ministru, după care, din 2017 până în 2019, eu nu am fost în nicio funcție publică, administrativă și vreau să vă spun că era o perioadă în care și financiar câștigam mai mult, și aveam libertatea mai mare de a-mi expune opiniile. Ceea ce trăiesc eu în calitate de parlamentar de un an și jumătate încoace, pentru mine este o mare dezamăgire, de aceea pentru mine nu este un scop în sine să particip într-o formă sau alta în viitoarea campanie electorală și nu urmăresc scopul să intru în următorul parlament. Acum cât ține de traseiști, vă spuneam despre standardele duble cu privire la primari, istoria ne-a arătat că de foarte multe ori cei mai buni politicieni au reușit să-și mențină poziția și scopurile dominante ale lor în politică tocmai prin faptul că și-au schimbat partidele: Churchill a plecat de la conservatori, a plecat la Partidul Laburist și s-a întors.”

Europa Liberă: Da, cunoaștem aceste exemple…

Ruxanda Glavan: „Celebra frază al lui Ronald Reagan, că nu am părăsit eu partidul, dar m-a părăsit el pe mine. Oricare ar fi bârfele, zvonurile și intrigile legate de traseiști, eu vreau să vă spun că, atunci când timpurile se schimbă, un om care vrea să fie consecvent trebuie să ia decizia – fie merge pe val, fie are curaj și face o schimbare.”

Europa Liberă: Era clar când l-ați abandonat pe Pavel Filip. De ce l-ați părăsit pe Andrian Candu?

Ruxanda Glavan: „Să știți că pentru mine a fost o greșeală faptul că eu atunci nu am rămas deputat independent, pentru că asta, de fapt, era frica mea cea mai mare.”

Europa Liberă: Când v-ați desprins de PD?

Ruxanda Glavan: „Da, atunci decizia de a pleca din PD, am mai spus-o și cu alte ocazii, a fost luată de mine încă în toamna anului 2019, atunci când peste noapte a început să fie schimbat șeful fracțiunii, lucruri neclare, când, de fapt, pentru mine a fost clar că eu nu mă mai regăsesc în această echipă, dar am tot amânat decizia crezând și sperând că se vor întâmpla anumite lucruri. Noi tot suntem oameni și greșim și regretul meu, la acest moment, este că atunci nu am rămas deputat neafiliat așa cum am făcut-o acum, dar experiența pe care am trăit-o astăzi îmi demonstrează clar că eu nu pot face parte, cel puțin pentru moment, și în actuala formulă din niciun partid politic.”

Europa Liberă: Dar de ce v-ați dus de la „Pro Moldova”?

Ruxanda Glavan: „Pentru că principiile anunțate despre transparență, despre decizii colegiale nu au fost respectate în totalitate. Noi am avut anumite discuții pe interior, eu nu vreau să intru în detalii, eu am un respect enorm ca față de politician, ca față de colegi pentru toată lumea care a rămas acolo, dar în momentul în care lucrurile se vorbesc într-un fel, se întâmplă în altfel și se prezintă o poziție din numele meu, eu nu accept acest lucru.”

Europa Liberă: Dar dacă se ajunge la alegeri parlamentare anticipate, se va deosebi foarte mult viitorul parlament de actualul? Adică mă refer că vor fi cu totul alți actori politici?

Ruxanda Glavan: „Eu cred că vor fi în marea majoritate aceiași oameni, eu am văzut sondajele. Bine, toate sondajele trebuie privite cu anumită doză de scepticism, dar totuși există câteva companii care au demonstrat că sondajele lor și rezultatele sunt plus-minus undeva în apropiere. Păi iată din ce arată sondajele, structura viitorului parlament va prima spre stânga mai mult decât spre dreapta, dar asta e, asta înseamnă democrație, asta înseamnă alegerea poporului și oricare va fi viitoarea conjunctură politică, indiferent cine va face majoritate, va avea legitimate, ea va trebui respectată și fiecare viitor deputat care va intra în parlament va fi expresia poporului.”

Europa Liberă: Pronosticul Dvs., când ar putea să aibă loc alegerile parlamentare anticipate?

Ruxanda Glavan: „Nu pot face pronosticuri, pentru că nu duc negocieri cu nimeni, dar din ceea ce înțeleg eu, toată lumea este conștientă că nu poți declanșa alegeri anticipate în decembrie sau în ianuarie-februarie. Logic ar fi, după ce votăm toate lucrurile, după ce se încearcă să intre într-o albie a normalității cu controlul pandemiei, s-ar putea în primăvară, nu știu, în aprilie-mai să ajungem la declanșarea alegerilor.”

Europa Liberă: Socialiștii vor să i se ofere statut limbii ruse, un statut ca să se discute, toți funcționarii publici să vorbească și limba rusă. Ce părere aveți despre acest lucru și dacă o să votați pentru această inițiativă a socialiștilor?

Ruxanda Glavan: „Eu nu am văzut această inițiativă, eu am văzut doar în presă. Eu nu înțeleg de ce ei fac acest lucru atâta timp cât oricum există un statut oferit limbii ruse în Constituție. Nu e mai simplu să găsim niște posibilități pentru ca acești funcționari să învețe limba română? Chiar nu înțeleg care este scopul și cu siguranță eu nu voi putea susține acest proiect.”

Europa Liberă: Deci, ar putea de considerat un început de campanie parlamentară, cel mai probabil?

Ruxanda Glavan: „Eu chiar nu cunosc detaliile problemei, dar s-ar putea să fie niște promisiuni neonorate ale lor pe care încearcă acum să le pună pe masă și dacă nu le-a reușit să le voteze în fostele lor alianțe, s-ar putea să încerce să profite de voturile situaționale, dar fără votul meu.”

Sursa: moldova.europalibera.org

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.